As vrea sa zic ca zilele care au trecut au fost cele mai urate zile din viata mea, dar nu pot. Am avut altele la fel de urate. Si de grele. Sambata am adus-o pe mama acasa. Lucrurile s-au desfasurat lin, repede. Birocratia nu ne-a pus probleme, furnizorii de servicii si-au facut treaba impecabil, si…
De ce e important să poți recunoaște conținutul generat cu AI? Pentru că toate interacțiunile cu aceste pagini și acest conținut o să vă adauge o tinichea virtuală în coadă, și veți primi automat mult mai mult asemenea conținut. Cel mai probabil, încet dar sigur, feedul vostru se va sufoca de asemenea conținut. Și pentru…
Cand te vad, in sfarsit, totul devine o idee mai colorat
Cand iti ating mana, simt cum se desparte ceata cotidianului
Si am un punct de referinta, stabil si cuminte, care mediaza
Intre mine si univers.
Azi este cea mai misto zi de luni din istoria zilelor de luni.
As vrea sa invatam din acest sentiment de satisfactie. Sa il luam frumos de manutze si sa il ajutam sa creasca mare, ca intr-o tara in care cetatenii ei sunt mandri, drepti, si cinstiti.
A trecut un an de cand a plecat dintre noi. Si inca nu am un sir de ganduri coerente despre pierderea asta. Nu am vrut sa treaca anul asta, dar nici puterea sa scriu despre asta nu am avut-o. Poate ca inca nu o am pe deplin. Nu am vrut sa astept un an.
Pentru ca anul trecut nu am putut trece si printr-o aniversare, am lasat-o sa treaca pur si simplu. S-au aglomerat atatea lucruri in parcursul a cateva luni de zile ca nu am stiut incotro sa ma duc sa respir, asa ca m-am dat la fund ca sa treaca valul, si cu asta basta. Asa ca scriu articolul asta, la 34 de ani.
M-am gandit mult daca sa scriu sau nu articolul asta.Pentru mine Leonard Cohen e intim si adanc, e sapat demult in inima mea si in ritmul cu care merg pe strada.
Suntem oameni. Failibili. Fragili. Mici. Si ne oferim reciproc milioane de motive pentru care sa nu ramanem laolalta. Milioane. Daca am sta sa le numaram, nu ar mai fi intre noi decat milioanele de motive, cu liste si vise frante si ganduri si dureri. Avem crapaturi. Mintile noastre, inimile noastre, gandurile si zilele noastre sunt…
Dana si Petru sunt din judetul Brasov, si au 10 copii. 🙂 Marian este baiatul lor cel mai mare iar celelate surori si frati sunt…de la casa de copii. Dana este invatatoare, iesita la pensie. Petru este si el pensionat, dar a lucrat si in invatamant, ca suplinitor, dar si intr-o fabrica. Cand avea 17 ani, Marian…
Mă afund cu ambele mâini În muzica de-acum Dar şi în cea de altă dată… Prin vântul ce se abate furios Asupra Oraşului Personificat De zgomote frânte şi sparte.
Iti bat unii clopotele, Doamne, Incercand sa scape de duhurile rele, Si duhurilor nu le mai pasa demult. Trag de ele in dimineti de toamna alburii Si orasul ascunde ecourile, prin sirene si urlete. Unii aud, si tresare in sufletul lor ceva de demult. Le aduce aminte de Tine cantecul clopotarului. Cantecul clopotarului blazat sau…
Vad ca e la moda sa faci misto de pelerinii de la Sf. Paraschiva. Si probabil, foarte usor si la indemana. Cum sa va explic…e urat ce faceti. Dar va inteleg. Credinta e un simt extrem de greu de descris cuiva care nu il are. Cum descrii unui orb, vederea? Unui surd, auzul? Cum descrii cuiva…
Diviziunea muncii, sau de ce fiecare ar trebui sa faca ce se pricepe si doar atat. Stim cu totii o persoana care e genul „bun la toate”: repara instalatia electrica, face pe instalatorul, zugraveste, monteaza rafturi, si ocazional mai pune si gresie/faianta/parchet. Unii oameni sunt pur si simplu talentati si le pot face pe toate….