M-am intalnit cu VSQ de mult. Nu mai stiu cand. De-abia existau anemic pe youtube, in clipuri facute de altii. Nicidecum pe un canal propriu. Sunt niste oameni talentati, foarte talentati. Dar parerea mea sincera e ca muncesc si mult. Foarte mult.
Se aude asa de frumos tot ce aleg ei sa cante, se aude asa de clar.
Le-am ascultat interpretarile melodiilor celor de la Queen, Muse, Linkin Park, Green Day, Oasis, Metallica.
M-am minunat, m-au incantat si ma bucur de muzica lor, in felul meu special. 🙂
Am ascultat si muzica mai noua: piese-tribut pentru Bruno Mars, Adele, Amy Winehouse si chiar Lady Gaga.
Traditional, un cvartet de coarde este format din doua viori (I si II), o viola si un violoncel. Exista si variatiuni pe aceasta tema, dar oricine poate citi acest text, are si acces la wiki si google pentru detalii suplimentare.:D
Muzica asta a lor, e puternica. In momentele in care trebuie sa ma concentrez, si sa fac ceva creativ pica exact la fix. In momentele in care sunt trista si vreau sa capat putina buna-dispozitie, la fel.
Acum niste ani sufeream si eu de problema asta a lipsei de logica umana: imi adanceam tristetea si melancolia in muzica. Iata mai jos un extras de pe blogul VSQ despre muzica si tristete:
“The unhappiest people I know, romantically speaking, are the ones who like pop music the most; and I don’t know whether pop music has caused this unhappiness, but I do know that they’ve been listening to the sad songs longer than they’ve been living the unhappy lives.” – Nick Hornby, High Fidelity
Therein lies the rub. Why do so many of us actively seek out the “comfort” of a sad song when we’re down? If we were people that made sense, we wouldn’t use music to make our melancholy deeper. Somehow, our instincts overpower that basic logical equation. Sadness, one of the central, eternal wellsprings of music, fulfills a strange function in our listening habits. We don’t desire unhappiness, but when it’s thrust upon us, we desire the intensification that a sad song brings.
Vitamin String Quartet – Viva la vida – Coldplay
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=UU9fCqnMlgU&w=420&h=315]
Nu stiu daca efectul pe care il au asupra mea melodiile lor e dat numai si numai de imprumutarea hainelor acestea clasice unor melodii bogate si interesante. De fapt, nu cred ca e doar asta.
Pur si simplu acestor oameni incredibil de talentati pe place ceea ce fac: iubesc muzica, si iubesc muzica buna.
Reusesc sa impleteasca in portativele lor atata pasiune incat inevitabil totul suna optimist si frumos. Uneori putin melancolic, dar melancolic visator, nu melancolic plangacios. 😀
The String Quartet Tribute To Metallica – Nothing Else Matters
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=RLniX_nrwVA&w=420&h=315]
As mai avea cateva cuvinte pentru final, dar am sa las urmatoarea melodie sa spuna mai bine decat mine ce are ea de spus:
Hallelujah (The String Quartet Tribute to Jeff Buckley / Leonard Cohen)
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=w2pAnF1o_JY&w=420&h=315]
